Trei ani. Trei. Exact trei. Fix trei. Cum au trecut trei ani de parcă ar fi fost luni? Ăsta-i sentimentul… Dar în spatele sentimentului stau acum trei copii (unul al vostru, doi ai nostri…). Fapt ce atestă că nu au trecut degeaba. Copiii ne aduc lumina, cum spuneam acum o vreme. Fără copii nu suntem compleți, oricâtă iubire si înțelegere ar exista în cuplu. Copiii ne fac mai buni, ne maturizează, ne dau un nou sens vieții.

Dar vorbeam de ani, au trecut trei ani de la nuntă. Si vreo doi de la această sedință. :D Aveam o profă în liceu care ne punea la început de an calendaristic să ne facem liste, legate de viitor, să trecem cu liniuță de la capăt cam ce-am vrea să realizăm în noul an. Îmi permit să fac o listă cu ce-am trăit noi împreună sau separat în acesti trei ani.

Mai întâi, după ce ne-am cunoscut si mai ales l-ați cunoscut pe Dari, pe vremea aceea de 10 luni, trebuie să recunoasteți că v-ați îndrăgostit până peste cap de el si cum eu eram -si sunt probabil- o mamă destul de posesivă, v-ați hotărât că e momentul să vă faceți propia minune. Si uite asa a crescut o frumoasă burtică, din care a iesit un frumos copil. Copil care acum e ditamai splendoarea de fetiță!

Mai apoi, dar totusi înainte de burtică, avem amintiri pe care le putem povesti nepoților la un pahar de… apă plată cu ness si lămâie..!?! :) Cine a mai alergat cu masina după tren? Cine a primit penthouse la preț de cameră? De câte ori în viață ați râs de trebuia să vă țineți gura cu mâna închisă, de atâta durere. :) Astea-s amintirile, asta face o prietenie frumoasă. Puțini prieteni avem, pentru că ne place să-i prețuim pe fiecare în parte. Si desi ne-am dori, niciodată nu reusim să-i prețuim suficient. Ca de obicei, primesc atenționări de la Sef: “Fără chestii lacrimogene, da?”. Astea nu se pun, lacrimogenele de fericire sunt cele mai frumoase.

Ajungând totusi la punctul culminant al narațiunii, trebuie s-o smotocim, măcar aici, pe Carolina. Care pe lângă faptul că e frumoasă si te lasă fără cuvinte când îi vezi ochii, e scumpă! Pentru mine, ăsta e cuvântul maxim pe care îl am când e vorba de copii. Cred că ar face un trio interesant acum, Carolina si Melania s-ar lupta din priviri, iar Darius, caveler cum îl stim, le-ar împărți jucării.

Vă apreciem mult, familie frumoasă! Si ne pare rău că ne desparte asa o distanță si lipsa permanentă de timp. Dar promitem să încercăm să luăm mai multe evenimente în Iasi. Si fiind totusi un text public, cred că am spus destule. :) La Ostafi, pozele sunt ca vinul. Cu cât trece timpul, cu atât devin mai bune. Ăsta e motivul asteptării, da? :)

O serbăm pe Carolina la doi ani în aceasi locație? ;)

Vezi - Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 01

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 02

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 03

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 04

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 05

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 06

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 07

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 08

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 09

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 10

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 11

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 12

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 13

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 14

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 15

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 16

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 17

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 18

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 19

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 20

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 21

Burtica, Georgi si Adi - ostafi.ro - 22